State of the art


Începând cu ediția XI-a a Conferinței Naționale de Psihologie Industrială și Organizațională, am inițiat un trend nou în cadrul conferințelor de psihologie din România, trend care este inspirat dintr-o practică mai degrabă comună pentru conferințele de prestigiu internaționale. Intervențiile de tip “state of the art” reprezintă evidențierea unor tematici cheie care au cunoscut o dezvoltare deosebită și care au suscitat un interes crescut în ultimii ani în domeniul psihologiei organizaționale.

Speakeri în ediția a XIX-a a Conferinței Naționale de Psihologie Industrială și Organizațională „Horia D. Pitariu” 2019 

Prof. Univ. Dr. Ticu Constantin

Descriere speaker: 

CONSTANTIN Ticu este profesor în cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași și predă cursurile de Psihologia Personalului și Psihologia Publicității la nivel de licență și cursurile de Evaluarea Psihologică a Personalului și Analiza climatului și culturii organizaționale la nivel de master. A publicat a peste 66 de articole științifice, 9 volume de autor (din care 5 cu unic autor) și este creatorul a numeroase instrumente standardizate de evaluare a personalității sau de diagnoză organizațională, instrumente incluse pe platforme on-line de evaluare psihologică numită PsihoProfile (www.psihoprofile.ro).

Titlul prezentării și scurtă descriere:

CERCETĂTOR ȘI/ SAU PRACTICIAN?  Obligații sau opțiuni în definirea vocației profesionale?

Există o mereu distanță sau un decalaj între cercetare și practică, între competențe și nevoile practicienilor și cele ale cercetătorilor, iar aceasta distanță este valabilă pentru toate domeniile. Pentru psihologie, opțiunea ideală pare a fi cea propusă de scientist–practitioner model recomandat de APA (American Psychological Association) pentru a fi implementat în activitatea de formare a viitorilor practicieni. Din perspectiva acestui model, pentru un cadru didactic universitar, dincolo de dezvoltarea competențelor didactice, se impune și dezvoltarea pe cele două planuri ușor divergente. Trebuie să fie atât un bun cercetător (pentru a se putea raporta la cele mai noi date ale cercetării științifice, a publica și a promova în cariera universitară) cât și un bun practician (pentru că altfel nu poate transmite corect și credibil competențele necesare viitorilor practicieni). Resursele limitate cognitive, de timp și de energie, obligă deseori la alegerea uneia dintre cele două vocații: cea de practician sau cea de cercetător. Dincolo de diferențele ce țin de perspectiva diferită pe care o are un cercetător sau un practician asupra lumii psihologice, de etica cercetării/ intervenției sau de valoarea adăugată adusă de fiecare dintre două abordări, alegerea uneia sau a alteia este o opțiune personală care ține de istoria de viață, de structura de personalitate și de valorile/ opțiunile valorice personale. Consecințele nu sunt lipsite de importanță dată fiind orientarea dominantă viitoare și implicațiile pe termen lung ale acestor alegeri.

Lect. Univ. Dr. Andrei Rusu

Descriere speaker: 

Andrei Rusu este lector în cadrul Departamentului de Psihologie de la Universitatea de Vest din Timișoara și face parte din echipa laboratorului Cogniție Socială și Personalitate (socpers.psihologietm.ro). Principalele sale interese de cercetare vizează proceselor cognitive automate și impactului acestora asupra comportamentului uman, cu aplicabilitate în sfera industrial organizațională. Studiile sale au fost publicate în jurnale de prestigiu, precum Journal of Vocational Behavior, Accident Analysis & Prevention sau Career Development International. În momentul de față cercetează utilizarea intervențiilor online pentru promovarea angajabilității și interferența proceselor cognitive automate în procesul de recrutare și selecție.

Titlul prezentării și scurtă descriere:

Măsurarea computerizată a biasurilor inconștiente în context organizațional. Implicații asupra procesului de recrutare și selecție

Biasurile inconștiente sunt rezultatul proceselor psihologice ce funcționează automat, în absența controlului nostru reflexiv. Tehnologia a permis dezvoltarea de instrumente pentru măsurarea acestora, iar rezultatele obținute până în acest moment susțin existența unor influențe asupra comportamentului uman. Efectele biasurilor implicite au fost observate mai ales în cazul deciziilor ce implică indivizi din categorii puternic stereotipizate. Mai mult, aceste efecte sunt susținute în contexte sociale variate, inclusiv în cel organizațional. Deși relativ recente, studiile asupra deciziilor din procesul de selecție oferă suport discriminării inconștiente pe criterii de rasă, gen sau vârstă. La acest corp de literatură adăugăm demersul nostru recent de a studia biasul implicit față de persoanele cu afecțiuni ale sănătății mintale. Datele colectate oferă suport experimental prezenței unei dezavantajări sistematice a candidaților cu tulburări psihologice în cazul deciziei de angajare. Astfel, prezentarea va fi axată pe principalele rezultate asupra biasurilor implicite în context organizațioanal – cu accent pe procesul de selecție. Mai mult, implicațiile acestor rezultate vor fi discutate atât din perspectiva repercursiunilor asupra organizației cât și a impactului social extins. În final vom trece în revistă principalele modalități de intervenție asupra biasurilor inconștiente.

Prof. Univ. Dr. Petru Curşeu 

 Descriere speaker:

Petru Curșeu este Profesor Universitar Doctor în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România și al Open University din Olanda. Activitățile sale de cercetare sunt concentrate pe trei domenii principale: dinamica grupurilor, decizii organizaționale, stereotipuri și prejudecăți în organizații. A publicat articole științifice în diferite reviste de prestigiu precum: Journal of Applied Psychology, Organizational Behavior and Human Decision Processes, British Journal of Psychology, British Journal of Social Psychology, Journal of Information TechnologyHuman Resource Management Review, Mathematical Models and Methods in Applied Sciences și Current Opinion in Environmental Sustainability. În prezent este editor al jurnalului Team Performance Management şi coordonează Centrul de Cercetare în Psihologia Muncii şi Organizaţională la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Titlul prezentării și scurtă descriere: 

Spre cariere sustenabile în oraşe inteligente

Dezvoltarea sustenabilă a carierei reflectă un process dinamic care aduce beneficii pe termen lung atât angajatorilor cât și angajaților și ocupă un loc central în cercetările recente privind evoluția carierelor într-un context social digitalizat și în continuă schimbare. Prelegerea va analiza orașul inteligent ca sistem socio-cognitiv care generează o serie de provocări pentru dezvoltarea carierelor sustenabile în contextul urban contemporan. Pe baza unei analize socio-tehnice voi argumenta că în orașul inteligent, echilibrul persoană-context social (1) îi favorizează în dezvoltarea carierei pe cei cu competențe digitale avansate și (2) este volatil dată fiind fragilitatea pe termen lung a dezvoltării economice urbane continue în societatea digitală. Voi descrie apoi modul în care aceste două provocări sistemice relaționate cu dezvoltarea sustenabilă a carierelor în orașul inteligent pot fi abordate eficient prin: (1) aducerea în plan central a competențelor și talentelor angajaților, (2) facilitarea participării publice și emergența comunităților de dezvoltare a carierei în centre urbane și (3) organizarea în rețele sociale complexe a unui ecosistem care să conțină toți agenți implicați în dezvoltarea carierei în context urban.