Workshop-uri APIO 2021


WORKSHOP 1 – Joi, 27 mai, ora 9.00

Formator: Prof. dr. Ticu ConstantinUniversitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași

tconst@uaic.ro

Temă: Strategii de monitorizarea a sănătății în muncă și de diminuare a riscului de epuizare (burnout) în situații de criză

 

 

Despre autor

Profesor la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași

Creator și dezvoltator de metodologie vizând evaluarea psihologică individuală (www.psihoprofile.ro) și de diagnoza organizațională (www.sistemeco.ro)

Rezumat

În acord cu directivele europene și normativele naționale vizând monitorizarea sănătății în muncă (Directiva 2009/38/CE; Legea 467/2006, Legea 62/2011 etc.) este necesară consultarea periodică a angajaților și implementarea unor programe de monitorizare a sănătății în muncă și de diminuarea riscului de epuizare (burnout) a angajaților. 

Workshop-ul va fi focalizat pe definirea și analiza unei strategii de consultare a angajaților, de evaluare  a factorilor de risc psiho-social (așa cum sunt ei definiți de European Agency for Safety and Health at Work) și de implementare a unor proceduri de intervenție în scopul optimizării activității organizaționale și îmbunătățire a stării de sănătate psihologică a angajaților.

Conținut

În organizații, mai ales în situațiile de criză, este necesară utilizarea unor instrumente de consultare a angajaților și de monitorizare a stării lor de sănătate (fizică și psihologică). Pentru identificarea factorilor protectivi, de suport organizațional și a celor adversivi, de risc psihosocial, este esențială măsurarea unor ”indicatori” organizaționali cu referire atât la posibilele ”presiuni” organizaționale exagerate (factori de risc psiho-social) cât și la posibile efecte negative ale acestor presiuni (stres, epuizare, simptome psihosomatice etc.). Identificarea corectă și obținerea la timp a acestor informații pot permite realizarea unor intervenții eficiente în direcția optimizării activității organizaționale și diminuării riscului de epuizare profesională (burnout).  

Participanții vor discuta despre diferite strategii, metodologii și opțiuni de identificare a factorilor organizaționali adversivi sau protectivi și de stabilire a pragului de la care putem vorbi de ”un nivel ridicat”, ”de risc” a indicatorilor relevanți pentru sănătatea angajaților.

Folosind Sistem ECO (www.sistemeco.ro) ca metodologie de exemplificare, cei prezenți online vor participa la (re)construirea unui design de cercetare-intervenție, focalizat pe identificarea ”presiunilor” sau factorii organizaționali care sunt asociați cu niveluri ridicate ai unor indicatori considerați de ”risc psiho-social” și pe definirea principalelor repere ale unui program de intervenție ”preventivă” sau ”curativă”.

În urma unui astfel de demers, pe ”studii de caz” (date culese în diferite organizații) se vor analiza:

(a) nivelurile de stres/ burnout / simptome psihosomatice obținute în diferite colective (pentru stabilire ”pragului critic”);

(b) procedurile de intervenție (”preventivă” sau ”curativă”) în situațiile în care nivelul de burnout/ epuizare emoțională este considerat critic/ de risc înalt;

(c) nivelurile de referință a acestor indicatori pentru analiza evoluțiilor viitoare  (dacă intervențiile preventive/ curative au avut efect).

Prin raportare la directivele europene și normativele naționale se vor analiza  implicațiile practice, avantaje și limitele unei astfel de abordări.

Recomandări pentru participanți

Accesul la echipamentele uzuale de comunicare online

Durata: 2 ore

 

  WORKSHOP 2 – Sâmbătă, 29 mai, ora 9.00

Formator: Psih. Ramona Iocșa Pora, psiholog principal psihologia muncii și organizațională

ramona.iocsapora@gmail.com

Temă: Evaluarea psihologică în domeniul sănătății și securității în muncă – o perspectivă etică

 

 

Despre autor

Ramona Iocșa Pora, absolventă a Facultății de Sociologie și Psihologie la Universitatea de Vest Timișoara, psiholog practician în domeniul psihologiei muncii și organizațională, atestat de Colegiul Psihologilor din România, cadru didactic asociat la Catedra de Psihologie din
cadrul Universității de Vest Timișoara (susține cursurile disciplinei “Etică și integritate academică” pentru programele masterale).

Rezumat

În ultima vreme se afirmă tot mai mult o orientare nouă referitoare la rolul eticii pozitive în activitatea profesională a psihologului practician, orientare care ghidează comportamentul și deciziile profesionale ale acestuia către înțelegerea complexității rolului său profesional în relația cu beneficiarii.
În numeroase situații psihologul practician din domeniul psihologiei muncii și organizațională se confruntă cu dificultăți în procesul decizional, dificultăți determinate de conflictul creat de presiunea normelor profesionale, principiilor etice ale profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, standardelor etice de conduită, sistemul de valori personale ale specialistului.
În cadrul workshop-ului vom puncta cadrul conceptual privind principiile și standardele etice care reglementează activitatea psihologului practician din domeniul psihologiei muncii și organizațională, tipuri de bias-uri care pot afecta acuratețea deciziei profesională din cadrul
procesului de evaluare psihologică (apt/inapt psihologic), strategii decizionale utile în obținerea unei decizii profesionale etice în evaluarea psihologică din domeniul sănătății și securității în muncă.

Conținut

1. Rolul eticii în practica psihologului din domeniul psihologiei muncii și organizaționale: etica pozitivă, bazată pe maximizarea beneficiilor versus etica plafonată, bazată pe minimalizarea potențialelor daune/consecințe (cadru conceptual) – 30 min.
2. Principii etice și standarde comportamentale care guvernează activitatea profesională a psihologului din domeniul psihologiei muncii și organizațională: competența profesională, responsabilitatea profesională, respectarea drepturilor și
demnității umane, integritatea profesională (exemplificare situații de practice) – 60 min.
3. Tipuri de bias-uri care afectează procesul de decizie profesională în evaluarea psihologică din domeniul sănătății și securității în muncă (exemplificare practică) – 45 min.
4. Strategii decizionale etice la îndemâna practicienilor din domeniul psihologiei muncii și organizațională: modelul optimizării calității, modelul acurateței etice, modelul procesului etic de luare a unei decizii (exemplificare practică) – 45 min.

Cunoștințe anterioare necesare participanților

Cunoștințe minimale privind legislația în vigoare referitoare la evaluarea psihologică din perspectiva sănătății și securității în muncă.
Cunoștințe minimale privind reglementările etice ale practicii profesionale în domeniul psihologiei muncii și organizațională (Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică – var. 2018).

Durata: 3 ore

 

WORKSHOP 3 – Vineri, 28 mai, ora 11.00

Formator: Dr. George GUNNESCH-LUCA, Chair of Psychology, Business and Social Psychology,

FAUErlangen-Nuremberg

george.gunnesch-luca@fau.de

Temă: Introducere în R pentru științe sociale

 

 

 Rezumat

Acest atelier online va introduce participanții în utilizarea R și RStudio. R este un mediu de programare simplu care permite manipularea eficientă a datelor, oferind în același timp un suport grafic excelent, iar RStudio este un instrument care oferă un mediu ușor de utilizat pentru a lucra cu R.

Workshop-ul este menit să ofere cunoștințe de bază de programare R.

Ținte:

  1. Invățarea noțiunilor de bază ale R pentru manipularea și vizualizarea reproductibilă a datelor
  2. Efectuarea de analize de date care necesită cunoștințe de bază de R

Conținut

Sintaxa R: Înțelegerea diferitelor “părți de vorbire” din R; introducerea variabilelor și a funcțiilor, demonstrarea modului în care funcționează funcțiile și modificarea argumentelor pentru cazuri de utilizare specifice.

Structuri de date în R: Noțiuni de bază privind clasele de structuri de date și tipurile de date utilizate de R.

Inspecția și manipularea datelor: Citirea datelor din fișiere. Utilizarea indicilor și a diverselor funcții pentru a subansambla și a crea seturi de date, inclusiv suita de pachete tidyverse.

Vizualizarea datelor: Vizualizarea datelor utilizând funcțiile de reprezentare grafică din pachetul extern ggplot2.

Exportul de date și grafice: Generarea de noi tabele și grafice de date pentru a fi utilizate în afara mediului R.

În plus față de cele de mai sus, ne vom concentra pe bunele practici de gestionare a datelor, pe instalarea și lucrul cu pachetele de gestionare și vizualizare a datelor, precum și pe diferitele modalități de a obține ajutor atunci când codificați în R. După acest atelier, participanții se pot aștepta să se simtă confortabil cu elementele de bază ale gestionării și reprezentării grafice a datelor utilizând R.

Recomandări pentru participanți

Conexiune bună și stabilă de internet.

De preferat, participanții au instalată ultima versiune de R și Rstudio:

https://cloud.r-project.org/

https://rstudio.com/products/rstudio/download/

Durata: 3 ore

 

WORKSHOP 4 – Joi, 27 mai, ora 14.00

Formator: Dr. Vasile Marineanu, Centrul Național Militar de Psihologie și Sănătate Comportamentală

marineanu@gmail.com

Temă: Factori de vulnerabilitate și factori de reziliență in procesul de luare a deciziei sub stres: aplicații clinice și operaționale

 

 

 Rezumat

Pe de o parte, relația dintre stres și cogniție este destul de simplă. Stresul, în multiplele sale forme, creează efecte cognitive, printr-o varietate de moduri, iar majoritatea dintre acestea sunt negative. Atunci când analizăm, însă, mai profund această relație, apar o serie de dinamici complexe. 

Această interacțiune, cu multiple fațete, între stres și cogniție este relevantă pentru experiența participanților în cadrul misiunilor cu grad ridicat de risc și este esențială în înțelegerea mecanismelor, pe care se fundamentează aplicațiile operaționale și clinice ale psihologiei militare. Pentru a înțelege mai bine aceste complexități, este necesar să examinăm modul în care are loc procesarea informațiilor, în special în condiții de stres extrem. 

În acest sens, workshop-ul va reprezenta o oportunitate de a aborda o serie de subiecte, referitoare la aplicabilitatea și utilitatea acestui domeniu particular al psihologiei, în structurile cu atribuții în domeniul securității naționale, prin centrarea pe următoarele teme principale de discuție:

  • problematica aplicațiilor clinice și operaționale ale psihologiei militare și ce înseamnă misiuni cu grad ridicat de risc;
  • cadrul conceptual (definiții operaționale și conceptualizarea mai largă a sistemului uman de procesare a informației), necesar în procesul de înțelegere a ceea ce se întâmplă în mintea oamenilor pe timpul luării unor decizii importante, în condiții de stres extrem;
  • modalități de prelucrare a informațiilor cu impact asupra raționamentului, care contribuie la luarea deciziilor și la performanța umană (de exemplu, rolul funcțiile cognitive executive, stresul acut și stresul cotidian etc.).
  • efecte ale stresului asupra atenției, memoriei, raționamentului și luării deciziilor (de exemplu, modelul resursei cognitive limitate, efectul de tunelare, amintirile false, principalii factori de vulnerabilitate și factori de reziliență etc.)
  • tehnici de inoculare a stresului în gestionarea experienței luării deciziei sub stres (de exemplu, interogatoriile simulate, rolul tehnicilor sugestive și expunerea la dezinformarea sugestivă etc.)

Obiective de învățare

  • familiarizarea cu problematica aplicațiilor clinice și operaționale ale psihologiei militare;
  • cunoașterea principalelor elemente conceptuale privind stresul și reziliența, în misiuni cu grad ridicat de risc;
  • înțelegerea mecanismelor cognitive, care acționează în condiții de stres extrem și a principiilor care guvernează comportamentul operatorilor;
  • exersarea abilităților de acordare a asistenței psihologice, pentru gestionarea experienței raționamentului și luării deciziei sub stre

Bibliografie selectivă:

Entin, E. E., & Serfaty, D. (1990). Information gathering and decision making under stress. Burlington, MA: Alphatech, Inc. 

Newell, B. R., & Shanks, D. R. (2003). Take the best or look at the rest? Factors influencing one reason decision-making. Journal of Experimental Psychology: Learning, Memory, and Cognition, 29, 53–65. 

Staal, M.A., Yaroush, R.A., & Bourne, L.E. (2008). Cognitive processing and resilience. In B. Palmer and V. Tepe (Eds.), Biobehavioral Resilience to Stress.  

Wofford, J. C. (2001). Cognitive-affective stress response effects of individual stress propensity on physiological and psychological indicators of strain. Psychological Reports, 88, 768–784. 

Wofford, J. C., & Goodwin, V. L. (2002). The linkages of cognitive processes, stress propensity, affect, and strain: Experimental test of a cognitive model of stress response. Personality & Individual Differences, 32, 1413–1430.

Durata: 2 ore

 

 

 

WORKSHOP 5 – Vineri, 28 mai, ora 18.00

Formatori:

Lector Dr. Ciprian Răulea, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu & Universitatea Transilvannia din Brașov

ciprian.raulea@unitbv.ro

Dr. psih. Alexandru Găianu, absolvent al Școlii doctorale a Facultății de Psihologie și Științele Educației, din cadrul Universității din București

alex.gaianu@gmail.com

Temă: Analiza instrumentelor psihometrice utilizate în evaluările specifice psihologiei muncii și organizaționale/psihologiei transporturilor, din perspectiva calităților psihometrice ale acestora

 Despre autori

Ciprian Răulea, este doctor în psihologie, membru al Comisiei Metodologice a Colegiului Psihologilor din Romania. Activitatea științifică și de cercetare din ultimii ani s-a materializat în 12 cărți/capitole de cărți, în peste 30 de articole publicate în reviste din țară și străinătate și în numeroase participări la conferințe şi simpozioane, temele abordate în toate aceste studii evidențiind următoarele domenii de interes: leadership şi management, psihologia transporturilor, psihologie cognitivă, psihologie socială şi organizațională

Alexandru Găianu este doctor în psihologie, psiholog principal în specialitatea profesională psihologia transporturilor, membru al Colegiului Psihologilor din România din anul 2006, supervizor și formator. Are o vastă experiență în practică și cercetare, publicând de-a lungul timpului mai multe articole în jurnale științifice. În psihologia traficului rutier a realizat o serie de studii care se află în diferite stadii de publicare și este prim autorul articolului “From trait anger to aggressive violations in road traffic”, publicat în prestigiosul jurnal Transportation Research Part F: Psychology and Behavior.

Rezumat

Participanții vor asista la un panel de discuții, demonstrații, interpretări și analize a calităților psihometrice ale testelor utilizate în evaluarea psihologică și vor putea interveni dirijat în dezbateri. Workshop-ul va avea o abordare critică a evaluării psihologice, pornind de la stabilirea scopului realizării acesteia, identificarea criteriilor, alegerea modelelor teoretice care explică cel mai bine acele criterii, până la alegerea predictorilor, variabilelor observabile sau constructelor psihologice. Se va pune accent pe nevoia de analiză a calităților psihometrice ale testelor, aspect ce stă la baza deciziei calculate de a utiliza un anumit test.

Conținut

  • analiza din punct de vedere psihometric a unei probe psihologice utilizate în evaluările specifice psihologiei muncii/transporturilor;
  • cunoștințele deja acumulate în măsurarea constructului psihologic pe care testul ales îl evaluează;
  • analiza fidelității probei de evaluare psihologică – vom prezenta în detaliu demersurile întreprinse pentru a determina stabilitatea sau consistența internă ale instrumentului de evaluare psihologică;
  • analiza din punct de vedere al validității a instrumentului propus (validitatea de construct, validitatea predictivă/concurentă, validitatea ecologică);
  • sistemul de etalonare și standardizare care va permite evaluarea obiectivă a constructului psihologic ales.

Recomandări pentru participanți

Workshop-ul se adresează în principal psihologilor practicanți (dar şi viitorilor psihologi) din domeniile: psihologia muncii şi organizațională, psihologia transporturilor, psihologia ordinii publice și securității naționale; de asemenea, se adresează studenților, masteranzilor şi/sau tuturor celor aflați la început de carieră în psihologie sau în domenii conexe: resurse umane, management, sănătate în muncă.

Durata: 2 ore

WORKSHOP 6 – Joi, 27 mai, ora 18.00

Formator: Drd. Andreea NicolauUniversitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași

andreea.nicolau@p-d.ro

Temă: Executive coaching mastery: cum să ajutăm managerii să își mărească performanța și să facă față incertitudinii

 

 

Despre autor

Andreea Nicolau este lector universitar la Universitatea Româno-Americană și  doctorand în psihologie la Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași. Este pasionată de studierea funcționării umane optime și de găsirea de modalități pentru a-i ajuta pe ceilalți să prospere. Principalele sale interese de cercetare și practică se concentrează pe coaching-ul executiv. Andreea mai deține și un rol de Fellow Coach la BetterUp, leader în coaching-ul virtual și de consultant independent la MoovOne. Ea lucrează cu manageri cu nivel mediu și ridicat de senioritate din cadrul unor companii multinaționale precum Mars, Philip Morris, Lego, Accenture. Andreea deține o acreditare de Professional Certified Coach (PCC), emisă de Federația Internațională de Coaching, o certificare în Applied Positive Psychology de la Universitatea din Pennsylvania, un master în gestionarea conflictelor și o licență în științe politice. Andreea are aproape două decenii de experiență managerială. Background-ul ei profesional este în marketing, vânzări, management și consultanță.

Rezumat

Lumea a fost afectată drastic de COVID-19. Procesul de tranziție către noua realitate de business poate fi extrem de dificil de navigat și este unul în care coaching-ul executiv poate aduce beneficii atât individului, cât și organizației. Workshop-ul se bazează pe concluziile unui review sistematic a 21 de studii empirice privind implicațiile coachingului executiv în organizații, concentrându-se pe cele prezente în timpul provocărilor inerente schimbării organizaționale. Pe baza acestor concluziii, sesiunea de worksop încorporează câteva strategii de coaching executiv care pot fi facilitate atât de practicieni cât și de lideri în cadrul organizațiilor, provocări posibile pentru adoptarea acestor strategii și mijloacele prin care acestea pot fi depășite. Acest worksop de două ore își propune să îi ajute pe participanți să înțeleagă și să-și îmbunătățească abilitățile de coaching pentru a susține performanța managerilor din cadrul organizațiilor. Participanții vor pleca echipați cu un nou set de cunoștințe și abilități care le vor permite să se angajeze mai eficient într-o conversație de coaching și să ajute managerii să  facă față incertitudinii. În plus, participanții vor avea ocazia să aplice ce au învățat și să creeze un plan de acțiune care să îi ajute să își folosească abilitățile de coaching în mod eficient în viitor.

Conținut

– Introducere – 15 min

Mesaj de bun venit. Exercițiu pentru a ne cunoaște. Participanții sunt rugați să se prezinte pe scurt grupului, oferind numele și informațiile pe care doresc ca grupul să le cunoască despre ei. Prezentarea agendei.

– Evdențe empirice despre rezultatele pozitive ale coachingului executiv în timpul schimbării – 15 min

Definirea coaching-ului executiv. Furnizarea diferitelor definiții ale coachingului executiv pentru a ajuta participanții să înțeleagă diferența dintre coachingul executiv și alte profesii sau alt tip de coaching (coaching sportiv, coaching pe viață etc.) Prezentarea de dovezi empirice cu privire la rezultatele coachingului executiv în cadrul organizațional pentru a ajuta participanții să înțeleagă procesul de coaching executiv și rezultatul acestuia.

– Strategii de coaching executiv – 10 min

Prezentarea unor strategii  definite pe baza concluziilor review-ului sistematic a 21 de studii empirice privind rezultatele coachingului executiv la locul de muncă, concentrându-se pe implicațiile pentru practica de afaceri. 

– Traducerea  științei în practică – 40 min

Participanții vor avea oportunitatea de a aplica strategiile și întrebările prezentate în carul unui grup de trei persoane (coach, coachee, observator)  în breakout room. Fiecare participant va avea la dispoziție 10 min în care să experimenteze fiecare din cele trei roluri. La final membrii grupului vor împărtăși între ei observații și vor alege un reprezentant pentru a prezenta sumarizat  concluziile în carul grupului extins.

– Discuție – 15 min

Împreună cu facilitatorul participanții vor discuta concluziile experienței avute în cadrul breakout room-ului și ce au învățat.

– Plan de acțiuni – 20 min

Prezentarea unui cadru de stabilire a unui plan de acțiuni. Participanții își vor nota pașii următori pentru a-și folosi abilitățile de coaching practicate în viitor. Participanții vor fi invitați să împărtășească cu ceilalți ce își propun. 

– Întrebări și răspunsuri – 5 min

Facilitatorul va oferi clarificari suplimentare participanților răspunzănd la întrebări și comentarii.

Participanții vor învăța:

Care sunt rezultatele suținute de evidențe empirice cu privire la coaching-ului executiv la locul de muncă și implicații pentru practica de afaceri în timpul provocărilor inerente schimbărilor organizaționale

– Strategii focusate pe îmbunătățirea performanței și competențelor managerilor în condiții incerte

– Abilități de coaching pentru a debloca potențialul managerilor în perioadele dificile

Durata: 2 ore

Detalii despre taxele si creditele aferente înscrierii la aceste workshop-uri aici.

Înscrierea se face prin comanda aici http://www.apio.ro/servicii sau contactând organizatorii pe adresa conferinta@apio.ro